Atacul de panică: ce este și cum treci de el. Descoperă simptomele și tratamentul

Atacurile de panică sunt episoade scurte, dar intense, de frică sau anxietate care pot apărea aparent fără motiv. Deși nu pun viața în pericol, pot crea un disconfort extrem și pot afecta puternic calitatea vieții. Descoperă din acest articol care sunt cauzele, simptomele, metodele de diagnostic, opțiunile de tratament și măsurile de prevenție pe care le poți lua.

Ce este atacul de panică?

Este o reacție bruscă și intensă de teamă sau disconfort, care poate apărea fără un motiv aparent. Se manifestă printr-o serie de simptome fizice și emoționale care pot fi extrem de copleșitoare pentru persoana afectată. Durata unui atac poate varia, de obicei între câteva minute și jumătate de oră, dar efectele resimțite pot persista mai mult timp. Deși nu pun în pericol viața, pot afecta puternic rutina zilnică, în special dacă sunt frecvente.

Cauzele atacurilor de panică

În acest moment, cauzele nu sunt pe deplin înțelese. Totuși, specialiștii consideră că sunt rezultatul unei combinații de factori biologici, psihologici și de mediu. O teorie comună este că un dezechilibru al neurotransmițătorilor din creier poate juca un rol important. De asemenea, anumite modificări ale activității creierului pot contribui la apariția atacurilor de panică.

În multe cazuri, stresul cronic sau evenimentele traumatice (pierderea unei persoane dragi, divorțul, o schimbare majoră în viață) sunt factori declanșatori. În plus, istoricul familial de tulburări de anxietate sau panică poate crește susceptibilitatea unei persoane. Consumul excesiv de cofeină, alcool sau alte substanțe stimulante poate agrava riscul apariției acestor episoade. Pentru a putea gestiona problema în mod eficient, este necesară identificarea cauzelor specifice fiecărui individ.

Factori de risc

Există anumiți factori pot crește probabilitatea de a experimenta atacuri și este important să îi cunoști pentru a preveni sau gestiona mai bine atacurile. Lista acestora include:

• istoricul familial: persoanele cu rude apropiate care au suferit de tulburări de panică sau anxietate sunt mai predispuse
• evenimente stresante: schimbările majore, decesul unei persoane dragi sau experiențele traumatice pot declanșa atacuri
• probleme de sănătate: hipertiroidismul sau tulburările cardiace pot imita simptomele atacurilor de panică
• consumul de substanțe: cofeina, nicotina, alcoolul sau drogurile „recreative” pot crește riscul atacurilor
• personalitatea: persoanele predispuse la îngrijorare excesivă sau perfecționism sunt mai vulnerabile
• tulburările de anxietate existente: anxietatea generalizată sau fobiile sociale pot crește probabilitatea atacurilor 

Simptomele atacurilor de panică

Atacurile se manifestă printr-o combinație de simptome fizice și emoționale care pot apărea brusc, fără un motiv evident. Printre simptomele cele mai frecvente se numără palpitațiile, senzația de accelerare a ritmului cardiac, amețelile și senzația de pierdere a echilibrului. De asemenea, persoana afectată poate simți o senzație de sufocare sau constricție în piept, fapt care accentuează teama resimțită. Alte semne comune sunt frisoanele, tremuratul, transpirația excesivă și senzația de furnicături la nivelul extremităților.

Un alt aspect caracteristic este teama intensă, uneori descrisă ca un sentiment copleșitor de pierdere a controlului. Spre deosebire de stările de anxietate, care tind să fie mai difuze și să evolueze treptat, atacurile de panică au un debut brusc și sunt mult mai intense. 

Cum se manifestă atacul de panică?

Atacul debutează brusc și este marcat de o intensitate crescândă a simptomelor care ating apogeul în aproximativ 10 minute. Durata totală poate varia între câteva minute și până la 30 de minute, iar simptomele pot lăsa o senzație de epuizare sau confuzie.

Din exterior, o persoană care trece printr-un atac poate părea extrem de agitată. Fața poate deveni palidă sau roșie, iar respirația este rapidă și superficială. Uneori, se poate ține de piept sau de cap și poate exprima verbal disconfortul sau teama. Este posibil să tremure vizibil, să transpire abundent sau să aibă dificultăți în vorbire.

Privind comportamentul, persoana poate manifesta tendința de a ieși brusc dintr-o încăpere, de a evita contactul vizual sau de a-și strânge mâinile într-un gest reflex de protecție. Pentru cei din jur, este important să recunoască aceste semne și să ofere sprijin, dar fără a amplifica anxietatea resimțită.

Cum oferi primul ajutor în atacul de panică?

Primul ajutor în cazul unui atac presupune calm și răbdare. Primul pas este să-i vorbești persoanei afectate cu o voce calmă și liniștitoare, asigurând-o că este în siguranță și că episodul va trece. Încurajează-o să-și concentreze atenția pe respirație și sugerează-i inspirarea lentă pe nas și expirarea pe gură.

Evită să minimalizezi trăirile persoanei spunând lucruri precum „nu este mare lucru” sau „calmează-te”. În schimb, poți încerca să o ajuți să-și distragă atenția. De exemplu, cere-i să observe detalii din mediul înconjurător sau să-și descrie propriile senzații fizice.

Dacă este posibil, îndepărtează factorii declanșatori (zgomotele puternice, mulțimile etc). Oferă un spațiu liniștit și ajută persoana să se așeze confortabil. În cazul în care atacul persistă mai mult de 30 de minute sau dacă simptomele devin severe, este indicat să apelezi la ajutor medical. 

Diagnostic

Diagnosticarea este un proces care implică o evaluare detaliată realizată de un medic specialist, psihiatru sau psiholog. De obicei, procesul începe cu un interviu clinic, în care se analizează simptomele resimțite, frecvența și contextul în care apar. Este important ca pacientul să descrie cât mai clar experiențele avute și să vorbească deschis despre impactul lor asupra vieții de zi cu zi.

Medicul poate recomanda analize suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni care pot avea simptome similare (tulburări cardiace, hipertiroidie, dezechilibrele hormonale etc). Pot fi folosite și chestionare specifice pentru evaluarea anxietății și a tulburărilor de panică.

Tratament: cum scapi de atacurile de panică?

Cu siguranță te întrebi dacă atacurile de panică se vindecă. Din fericire, pot fi gestionate și, în unele cazuri, chiar eliminate cu ajutorul unui tratament adecvat. Iată care sunt opțiunile disponibile.

Psihoterapia

Psihoterapia este considerată unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru atacurile de panică. Terapeutul te poate ajuta să înțelegi cauzele care declanșează aceste episoade și să dezvolți strategii pentru a le gestiona. Un tip utilizat des este terapia cognitiv-comportamentală, care se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor care contribuie la apariția atacurilor.

În cadrul sesiunilor de terapie, vei învăța să recunoști simptomele precoce și să aplici tehnici care să reducă intensitatea sa. În plus, terapeutul te poate învăța ce să faci când ai atacuri de panică și cum să reacționezi în mod constructiv în timpul episoadelor. Fă-ți o programare la un cabinet de psihoterapie individuală pentru a-ți începe chiar acum călătoria către o viață mai liniștită!

Important de menționat este faptul că psihoterapia nu este rezervată doar adulților. Psihoterapia pentru copii și adolescenți oferă sprijin specific pentru cei mai tineri, adaptând tehnicile la nevoile lor. Fiecare proces terapeutic este unic, adaptat la nevoile și experiențele individuale ale pacientului.

Medicația

Medicația poate fi recomandată ca parte a tratamentului pentru atacuri, mai ales în cazurile în care acestea sunt dese și interferează sever cu viața de zi cu zi. Antidepresivele sau anxioliticele pot ajuta la reducerea simptomelor, dar sunt prescrise, de obicei, doar pe termen scurt și în combinație cu psihoterapia.

Tehnici de relaxare în timpul unui atac

Gestionarea problemei poate fi realizată și prin anumite tehnici de relaxare în atacul de panică. Primul pas este să înveți să recunoști simptomele, astfel încât să le poți identifica și să începi să acționezi rapid. Concentrează-te pe respirație: inspiră lent pe nas și expiră prelung pe gură, pentru a calma ritmul cardiac.

Este recomandat să găsești altceva de făcut pentru a-ți distrage atenția. De exemplu, numără obiectele din jur sau repetă o activitate familiară. Pot fi utile și aromaterapia, cu uleiuri esențiale de lavandă sau mentă, care au un efect liniștitor. Terapeuții recomandă crearea unei mantre personale, de exemplu „Sunt în siguranță” sau „Acest moment va trece”, care te poate ajuta să rămâi ancorat în realitate.

Dacă te afli într-un loc aglomerat, încearcă să găsești un spațiu liniștit. Pentru a redobândi controlul, încearcă metoda 5-4-3-2-1, în care identifici 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le atingi, 3 pe care le auzi, 2 pe care le miroși și 1 pe care îl guști.

Complicații care pot să apară

Lăsate netratate, atacurile pot avea consecințe semnificative asupra calității vieții. În timp, pot duce la dezvoltarea unei tulburări de panică, caracterizată prin episoade frecvente și teama constantă de a experimenta un nou atac. Această anxietate anticipatorie poate limita activitățile zilnice și poate determina persoana să evite anumite locuri sau situații. Cu timpul, situația poate duce la izolarea socială.

O altă complicație comună este dezvoltarea unor fobii specifice. Cel mai des întâlnim agorafobia, care implică frica de spații deschise sau de mulțimi. 

Atacurile pot influența negativ și sănătatea fizică, prin creșterea nivelului de stres, afectând astfel somnul și sistemul imunitar. 

În unele cazuri, persoanele afectate pot recurge la consumul de alcool sau droguri, în încercarea de a gestiona simptomele. Cu timpul, acest lucru poate duce la alte probleme de sănătate.

Metode de prevenție posibile

Dacă îți dorești să previi atacurile, trebuie să identifici factorii declanșatori și să adopți un stil de viață care să reducă stresul și anxietatea. Este important să știi ce declanșează atacul de panică, indiferent dacă este vorba despre situații stresante, oboseală extremă sau consum excesiv de cofeină. Odată identificați acești factori, poți lucra la reducerea expunerii la ei.

Mai departe, adoptarea unei rutine zilnice care include activitate fizică regulată poate contribui semnificativ la reducerea anxietății. Sunt recomandate și exercițiile de relaxare, precum yoga sau meditația, care ajută la reglarea răspunsului organismului la stres. Este important și să ai un somn de calitate, dat fiind că oboseala cronică poate amplifica riscul de atacuri.

Gestionarea emoțiilor prin tehnici de mindfulness sau prin psihoterapie poate preveni acumularea anxietății. În plus, este foarte benefic să construiești un sistem de sprijin format din prieteni de încredere și familie. Nu în ultimul rând, limitează consumul de alcool și cel de stimulente, inclusiv cafea.

Atacurile de panică pot afecta semnificativ viața unei persoane, însă, cu un diagnostic corect, tratament personalizat și metode de prevenție adecvate, pot fi gestionate sau chiar eliminate. Dacă te confrunți cu astfel de episoade, nu ezita să cauți ajutor de la un specialist. Programează acum o sesiune de consiliere și fă primul pas către o viață fără teama atacurilor de panică!

Surse:

• “Panic Attacks and Panic Disorder – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2025, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021. Accesat la 13 iunie 2025.
• ‌“Panic Attacks & Panic Disorder: Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/4451-panic-attack-panic-disorder. Accesat la 13 iunie 2025.
• “Panic Disorder.” NHS, 2021, www.nhs.uk/mental-health/conditions/panic-disorder/. Accesat la 13 iunie 2025.

Întrebări frecvente:

Ce să faci când ai atacuri de panică?

Când simți că ai un atac de panică, încearcă următorii pași:

• inspiră lent pe nas timp de 4 secunde, ține-ți respirația 2 secunde, apoi expiră încet pe gură timp de 6 secunde;
• concentrează-te pe un obiect din jur și descrie-l în detaliu, pentru a-ți distrage mintea;
• repetă o mantra (de exemplu „Sunt în siguranță, acest moment va trece”;
• dacă este posibil, mută-te într-un spațiu fără stimuli externi puternici

Cât durează un atac?

Un atac durează, de obicei, între 5 și 30 de minute, cu un vârf de intensitate în primele 10 minute. Deși poate părea mult mai lung, simptomele scad treptat.

Poți avea un atac de panică în somn?

Da, atacurile de panică noaptea sunt posibile și pot trezi brusc o persoană din somn. Sunt similare cu atacurile din timpul zilei, dar apar fără un factor declanșator evident.

Poți muri din cauza acestor atacuri?

Chiar dacă simptomele sunt intense, ele nu pun viața în pericol. Este important să înțelegi acest lucru pentru a reduce teama în timpul episoadelor.