Nu există produse în coș.

Autismul / Tulburarea de spectru autist – Tipuri, cauze și tratament

Tulburarea de spectru autist este o problemă de dezvoltare complexă, care poate afecta pacienții în mod diferit. Descoperă din acest articol ce este autismul, cauzele și factorii de risc, tipurile, simptomele, metodele de diagnostic și opțiunile de tratament.

Ce este autismul? 

Cunoscut și ca tulburare de spectru autist (TSA), acesta este o afecțiune complexă de dezvoltare care afectează comunicarea, comportamentul și interacțiunile sociale. Ceea ce înseamnă autism poate varia de la o persoană la alta, având în vedere că tulburarea are o gamă largă de manifestări. În general, pacienții pot avea dificultăți în a înțelege emoțiile celorlalți, pot avea interese restrânse și comportamente repetitive. Este o afecțiune care necesită sprijin pentru ca pacienții să ducă o viață împlinită.

Cauzele autismului la copii

Csuzele identificate până în prezent sunt o combinație de factori genetici și de mediu. Deși cercetările continuă, s-a observat că mutațiile genetice pot influența dezvoltarea bolii. Totuși, cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, iar fiecare caz poate fi diferit.

Principalii factori de risc ai autismului

Principalii factori de risc includ:
  • istoricul familial de tulburări din spectrul autist;
  • vârsta avansată a părinților la momentul concepției;
  • complicații în timpul sarcinii sau nașterii;
  • mutații genetice rare;
  • expunerea la substanțe toxice în perioada prenatală.
  Important de menționat este faptul că, deși acești factori pot crește probabilitatea apariției afecțiunii, ei nu determină în mod direct dezvoltarea ei.

Vaccinul și tulburarea de spectru autist

Unele persoane cred că apare din cauza vaccinurilor, însă numeroase studii științifice au demonstrat că nu există nicio legătură între vaccinuri și autism. Mitul a apărut dintr-un studiu invalidat, care a fost ulterior retras din comunitatea științifică. Vaccinurile sunt sigure și joacă un rol important în prevenirea bolilor grave, iar decizia de a vaccina ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice solide.

Tipuri de autism

Această afecțiune include mai multe tipuri, iar în prezent aceste denumiri au fost integrate sub umbrela TSA, reflectând complexitatea spectrului. Fiecare tip variază ca severitate, iar manifestările sunt unice pentru fiecare individ.

Autismul de nivel 1 (de înaltă funcționare) 

Acesta se manifestă prin dificultăți ușoare în interacțiunile sociale și prin comportamente repetitive mai puțin restrictive. Persoanele pot avea o inteligență normală sau peste medie și sunt capabile să ducă o viață independentă. Totuși, au nevoie de sprijin pentru a avea relații sociale bune.

Autismul de nivel 2 (moderat)

Acesta implică provocări mai pronunțate în comunicare și comportament. Pacienții au nevoie de sprijin semnificativ pentru activitățile zilnice și interacțiunile sociale. Aceștia pot avea dificultăți în înțelegerea limbajului nonverbal sau pot manifesta un interes sporit doar pentru anumite subiecte, ceea ce face integrarea în societate mai complexă.

Autismul de nivel 3 (sever)

Acesta este cel mai sever, fiind caracterizat prin provocări extreme în comunicare și comportament. Persoanele pot avea un vocabular limitat sau pot fi nonverbale și au nevoie de sprijin constant pentru activitățile zilnice. La acești pacienți, comportamentele repetitive și sensibilitățile senzoriale sunt frecvente.

Autismul atipic

Acest tip se referă la cazurile care nu îndeplinesc pe deplin criteriile pentru tulburarea de spectru autist clasic. Acesta poate include simptome mai subtile sau manifestări care apar mai târziu decât în mod obișnuit, fiind cel mai frecvent diagnosticat la adulți.

Sindromul Asperger

Sindromul Asperger este considerat o formă de autism de înaltă funcționare. Persoanele cu acest diagnostic au de obicei o inteligență ridicată, dar întâmpină dificultăți semnificative în interacțiunile sociale. În plus, limbajul lor poate fi marcat de monotonia tonală sau de concentrare excesivă pe subiecte de interes. 

Alte tipuri și forme de autism asociate

Tulburările din spectrul autist includ diverse forme, iar fiecare are manifestări unice. Pe lângă tipurile menționate mai sus, mai întâlnim și:

Autismul regresiv

Acesta se caracterizează prin pierderea abilităților dobândite anterior, după o perioadă de dezvoltare normală. Este vorba, de regulă, de limbaj sau interacțiuni sociale. De obicei, acest tip de autism devine evident în jurul vârstei de 1-3 ani, iar cauzele sale nu sunt pe deplin înțelese, dar cercetările indică factori genetici și biologici. 

Autismul cu sindrom X fragil

Acesta este asociat cu o mutație genetică care afectează dezvoltarea creierului. Copiii cu această afecțiune prezintă atât simptome din spectrul autist, cât și dificultăți intelectuale și de învățare. Se observă comportamente precum anxietatea, sensibilitatea senzorială și interacțiunile sociale limitate. 

Sindromul savant

Sindromul savant este o afecțiune rară asociată cu tulburările din spectrul autist. În acest caz, persoanele prezintă abilități excepționale într-un domeniu specific, de exemplu matematică, muzică sau artă. Aceste talente unice sunt, de obicei, în contrast cu dificultățile întâmpinate în alte aspecte ale vieții, cum ar fi interacțiunile sociale. 

Sindromul Rett

Copiii cu sindrom Rett prezintă comportamente similare autismului, dar această afecțiune nu mai este considerată o tulburare din spectrul autist. S-a descoperit că sindromul Rett este cauzat de o mutație genetică specifică. Simptomele includ pierderea abilităților motorii și a limbajului, precum și mișcări repetitive ale mâinilor. 

Simptome autism

Simptomele variază de la ușoare la severe, iar diagnosticarea timpurie este deosebit de importantă pentru a oferi sprijin adecvat și a îmbunătăți calitatea vieții. Iată cum se manifestă această afecțiune:

Anxietate extremă

Pacienții pot experimenta anxietate extremă în situații necunoscute sau copleșitoare. Anxietatea poate fi declanșată de schimbările în rutină, interacțiunile sociale dificile sau sensibilitățile senzoriale. Terapia cognitiv-comportamentală și sprijinul emoțional pot ajuta la reducerea anxietății și la creșterea capacității de adaptare în diferite medii.

Crize și închiderea în sine

Pacienții pot avea momente de suprastimulare, numite și crize. Acestea pot include izbucniri emoționale, comportamente repetitive sau refuzul de a interacționa. Închiderea în sine apare, de obicei, ca o modalitate de a gestiona stresul sau suprasolicitarea. 

Dificultăți de comunicare

Pacienții pot întâmpina dificultăți în comunicarea verbală, cum ar fi întârzierea limbajului sau utilizarea repetitivă a frazelor. În comunicarea non-verbală, pot avea probleme în interpretarea expresiilor faciale sau a gesturilor. 

Dificultăți în ceea ce privește interacțiunile sociale

În interacțiunile sociale, un copil autist poate evita contactul vizual, poate avea dificultăți în a înțelege emoțiile celorlalți sau poate prefera să fie singur. Aceste comportamente nu indică lipsa interesului, ci dificultăți în procesarea stimulilor sociali. 

Comportamente repetitive și restrictive

Comportamentul copiilor care suferă de această tulburare poate fi repetitiv și restrictiv. De exemplu, poate include mișcări precum fluturatul mâinilor sau aliniatul obiectelor. Cei mici pot fi extrem de atașați de rutine și pot manifesta rezistență la schimbări. 

Concentrare pentru o anumită pasiune sau hobby

Copiii cu autism pot manifesta o concentrare intensă asupra unei pasiuni sau unui hobby. Această dedicare profundă poate duce la o cunoaștere detaliată în acel domeniu. Sprijinirea acestor interese poate contribui la dezvoltarea abilităților și încrederii în sine.

Trăsături adiționale

Alte semne includ:
  • sensibilitatea la sunete, lumină sau texturi;
  • insomnii;
  • probleme de coordonare motorie;
  • abilități excepționale în anumite domenii, cum ar fi memoria sau analiza detaliată.

Diagnosticul tulburării de spectru autist (TSA)

Autismul infantil este diagnosticat, de obicei, între 1 și 3 ani, atunci când părinții observă întârzieri în vorbire, comportamente repetitive sau dificultăți sociale. Creierul unui copil care suferă de această afecțiune prezintă diferențe în modul în care procesează informațiile, ceea ce influențează dezvoltarea.    Diagnosticul implică evaluări medicale, psihologice și observaționale pentru a identifica simptomele și a personaliza tratamentele necesare. De regula, procesul începe cu o relatare aprofundată a dezvoltării celui mic. În cadrul acesteia, părinții oferă informații despre comportamentele timpurii ale copilului, repere și preocupări. Mai departe, medicul va efectua observații comportamentale și evaluări standardizate pentru a evalua comunicarea, abilitățile sociale și comportamentele repetitive. 

Metode de tratament pentru autism

Fiind o tulburare complexă, necesită o abordare personalizată. Atunci când află diagnosticul, mulți părinți se întreabă dacă autismul se vindecă. Din păcate, nu există un tratament curativ, însă terapiile și tratamentele disponibile pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții persoanelor afectate.    Printre metodele eficiente de tratament se numără psihoterapia pentru copii. Aceasta sprijină dezvoltarea emoțională, învățarea unor modalități de exprimare sănătoase și îmbunătățirea relațiilor sociale. Poate include tehnici cognitiv-comportamentale, jocuri terapeutice sau alte metode creative.   Terapia comportamentală este cea care ajută copiii să-și dezvolte abilitățile sociale, să gestioneze comportamentele problematice și să-și îmbunătățească independența. Pentru rezultate optime, părinții pot apela la cabinetul nostru de psihoterapie. Aici, micuții vor beneficia de sprijin personalizat.   Un alt tip de terapie utilă este terapia Neurofeedback, care ajută la reglarea activității cerebrale și la reducerea simptomelor (anxietate, dificultățile de concentrare etc). Este vorba despre o opțiune inovatoare, cu rezultate promițătoare pentru multe familii!

Complicații ale autismului

Această afecțiune poate fi asociată cu complicații precum anxietatea, depresia, tulburările de somn și dificultățile în învățare. În cazurile severe, pot apărea probleme de sănătate mintală sau fizică și dificultăți semnificative în viața independentă. 

Planificarea viitorului copilului cu autism

Aceasta implică stabilirea unui plan educațional, dezvoltarea abilităților de viață și sprijinirea independenței. Este important ca părinții să colaboreze cu specialiști pentru a dezvolta strategii care să încurajeze integrarea socială și profesională. 

Recomandări pentru părinti 

Părinții copiilor care suferă de această afecțiune ar trebui să se implice activ în terapie, să creeze rutine clare și să acorde sprijin emoțional constant. Se recomandă comunicarea deschisă cu profesioniștii din domeniu și participarea la grupuri de sprijin. În același timp, educația continuă despre autism și acceptarea diversității comportamentale ajută părinții să sprijine mai eficient dezvoltarea copilului și să creeze un mediu favorabil pentru progresul acestuia.

Metode de prevenție pentru autism

Nu există metode clare pentru prevenția bolii, însă mamele pot reduce riscurile prin îngrijirea sănătății în timpul sarcinii. Evitarea expunerii la substanțe toxice, menținerea unui stil de viață sănătos și monitorizarea prenatală adecvată pot contribui la reducerea riscurilor. 

Autismul la adulți

Acesta poate trece neobservat, în special în formele mai puțin severe. Adulții pot întâmpina dificultăți în menținerea relațiilor sociale sau a unui loc de muncă, dar pot excela în domenii care necesită concentrare și detalii. Conștientizarea tulburării la vârsta adultă și sprijinul terapeutic pot îmbunătăți calitatea vieții.    În concluzie, tulburările de spectru autist sunt afecțiuni complexe, caracterizate prin dificultăți în comunicare, interacțiune socială și comportamente repetitive. Semnificația afecțiunii variază de la o persoană la alta, iar diagnosticarea timpurie este deosebit de importantă pentru o intervenție eficientă.    Cu toate acestea, afecțiunea poate fi gestionată cu succes chiar și în situația în care este diagnosticată mai târziu. În acest moment, sunt disponibile mai multe metode de tratament, inclusiv terapia comportamentală și neurofeedback. Dacă ai întrebări sau ai nevoie de sprijin, contactează-ne pentru a începe procesul de evaluare și intervenție. Surse:
  • “What Is Autism Spectrum Disorder?” Psychiatry.org, 2025, www.psychiatry.org/patients-families/autism/what-is-autism-spectrum-disorder. Accesat la 27 martie 2025.
  • ‌“The Evidence on Vaccines and Autism.” Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, 2025, publichealth.jhu.edu/2025/the-evidence-on-vaccines-and-autism. Accesat la 27 martie 2025.
  • “About Autism Spectrum Disorder.” CDC,  2024, www.cdc.gov/autism/about/index.html. Accesat la 27 martie 2025.
  • “What Are the Types of Autism Spectrum Disorders?” WebMD, 2016, www.webmd.com/brain/autism/autism-spectrum-disorders. Accesat la 27 martie 2025.
 

Întrebări frecvente legate de autismul la copii: 

La ce vârstă vorbesc copiii cu autism? 

Aceștia pot începe să vorbească la vârste diferite. Unii își dezvoltă limbajul în mod obișnuit, iar alții pot întârzia sau pot comunica folosind alte metode, cum ar fi prin semnele. În general, mulți copii încep să spună primele cuvinte între 2 și 4 ani, dar acest lucru depinde de severitatea simptomelor și de intervențiile terapeutice. 

Cât trăiește un copil cu autism? 

Acest fapt depinde de sănătatea generală și de condițiile asociate. Afecțiunea nu afectează direct speranța de viață, dar problemele de sănătate mintală pot influența durata vieții. Cât timp primesc sprijinul potrivit, pacienții pot avea o viață lungă și productivă, similară cu cea a populației generale.

Ce alimente sunt interzise copiilor cu autism?

Alimentele interzise nu sunt universal definite, însă unele pot fi evitate pe baza sensibilităților alimentare sau a intoleranțelor. Poate fi util să reduci glutenul, cazeina (o proteină din lapte) și aditivii alimentari, dat fiind faptul că unii părinți observă îmbunătățiri prin excluderea acestora. Atenție! Pentru a evita riscul apariției deficiențelor nutriționale, este important să consulți un medic înainte de a modifica dieta copilului.

De ce țipă copiii cu autism?

Țipetele pot fi o modalitate de a exprima frustrarea, suprastimularea sau dificultățile de comunicare. Pot apărea și ca răspuns la un disconfort senzorial sau la schimbările în rutină. Este important pentru părinți să înțeleagă factorii declanșatori și să le ofere copiilor un mediu calm pentru a reduce frecvența acestui comportament. De asemenea, sprijinul terapeutic ajută copiii să învețe modalități alternative de exprimare.

Există semne de autism la bebeluși?

În cazul bebelușilor, semnele pot include lipsa contactului vizual, absența răspunsului la nume, interesul redus pentru interacțiuni sociale și mișcările repetitive, cum ar fi legănatul. Alte indicii pot fi lipsa gânguritului sau întârzierile în dezvoltarea limbajului. 

Există boli asemănătoare cu autismul?

Printre bolile asemănătoare se numără sindromul Rett, tulburarea de procesare senzorială și tulburările de comunicare socială. Întâlnim simptome comune, printre care dificultățile de interacțiune socială sau comportamentele repetitive.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate