Bullying: definiție, tipuri, efecte și soluții

Bullying-ul este o problemă răspândită în special în rândul copiilor și adolescenților și are efecte care pot dura toată viața. Deși pare, uneori, doar o fază, impactul său emoțional și social este profund, afectând stima de sine și sănătatea mintală a victimelor. Descoperă, din acest articol, cum poți identifica hărțuirea, de câte tipuri există, ce măsuri poți lua ca părinte și cum te poate ajuta un terapeut.

Ce este bullying-ul – definiție

Acest termen se referă la un comportament agresiv, intenționat și repetat, care are ca scop rănirea fizică sau emoțională a unei persoane. Fenomenul poate apărea în diferite medii: la școală, la birou, în familie, în spațiul online etc. Victimele sunt de obicei alese din cauza unor diferențe, precum aspectul fizic, personalitatea, statutul social sau preferințele individuale. Este un fenomen serios, cu efecte negative asupra stimei de sine, performanței școlare sau profesionale și sănătății mintale.

Tipuri de bullying

Există mai multe forme, iar fiecare are caracteristici specifice: agresiune verbală, fizică, socială sau online. Iată prin ce se caracterizează fiecare și cum le poți identifica.

Verbal

Implică utilizarea cuvintelor pentru a răni, jigni sau intimida pe cineva. Astfel, poate fi vorba de insulte, porecle ofensatoare, amenințări sau remarci discriminatorii. Acest tip de bullying este întâlnit des în școli și poate avea un impact profund asupra stimei de sine a victimei. De multe ori, agresorii folosesc umorul ca un mijloc de a masca intențiile reale, ceea ce face ca fenomenul să fie mai greu de identificat.

Fizic

Include orice formă de agresiune care implică contact corporal: ciupituri, lovituri, îmbrânciri, trântiri etc. Este o formă mai evidentă de abuz și poate duce la răni fizice și traume emoționale severe. De obicei, acest tip este mai frecvent în cazul copiilor mai mici, dar poate persista și în alte etape ale vieții.

Social

Este subtil și implică excluderea victimei din grupuri, încurajarea altora să o evite, răspândirea de zvonuri etc. Este o metodă de izolare care afectează profund relațiile interpersonale ale victimei. De exemplu, copiii pot fi înlăturați din activități comune sau ignorați intenționat. Consecințele includ sentimente de singurătate, anxietate și scăderea stimei de sine.

Online (Cyberbullying)

Se desfășoară în mediul virtual și implică hărțuirea prin mesaje, comentarii sau postări pe social media. Exemplele includ trimiterea de mesaje amenințătoare, răspândirea de informații false sau crearea de conturi false pentru a umili pe cineva. Cyberbullying-ul este foarte periculos pentru că poate continua în afara orelor de școală și are o audiență mult mai extinsă.

De la ce vârstă poate începe acest fenomen?

Poate să apară chiar și la vârste foarte fragede, odată cu primele interacțiuni sociale. Fenomenul evoluează odată cu dezvoltarea copilului și poate avea manifestări diferite în funcție de grupa de vârstă.

Copiii preșcolari

Hărțuirea poate apărea încă din mediul preșcolar. În această perioadă, copiii pot fi excluși din activități sau jigniți. În general, aceste comportamente sunt rezultatul lipsei de abilități sociale și emoționale dezvoltate.

Copiii de școală primară

La această vârstă, bullying-ul devine mai structurat și poate include agresiuni verbale, fizice sau excluderi sociale. De exemplu, copiii pot face glume pe seama colegilor lor sau pot refuza să împărtășească materiale școlare.

Adolescenții

În perioada adolescenței, bullying-ul poate deveni extrem de sofisticat și se manifestă de obicei în mediul online sau prin manipulare socială. Adolescenții sunt mai predispuși la a utiliza tehnologia pentru a distribui imagini jenante (reale, editate sau, mai nou, realizate prin intermediul AI) sau mesaje jignitoare. Consecințele sunt mai severe în această perioadă și includ depresia sau izolarea socială.

De ce unii copii devin bullies?

Hărțuirea poate fi rezultatul mai multor factori, printre care mediul familial, influențele sociale sau caracteristicile individuale. De exemplu, copiii care cresc în medii conflictuale sau cu lipsă de afecțiune pot manifesta agresivitate în interacțiunile lor. Totodată, unii copii devin bullies pentru a-și masca nesiguranțele sau pentru a căuta atenție. Alți factori declanșatori sunt presiunea grupului și dorința de a domina sau controla.

Semne că un copil este agresat de ceilalți

Copiii care sunt victime pot manifesta diverse semne, printre care retragerea socială, scăderea performanței școlare, schimbări de comportament, tulburări de somn sau lipsa apetitului. Este important ca părinții să fie atenți la aceste indicii și să discute deschis cu cel mic pentru a identifica eventualele probleme.

Semne că un copil îi agresează pe ceilalți

Un copil care agresează alți copii poate avea un comportament dominator, poate să împingă limitele regulilor sau să manifeste lipsă de empatie. Alte indicii includ tendința de a da vina pe ceilalți, utilizarea frecventă a intimidării sau agresivitatea în interacțiuni. Uneori, acești copii pot avea note slabe sau probleme de comportament școlar. Exemple de bullying în școală includ poreclele jignitoare, excluderea din activități sau intimidarea constantă.

Ce poate să facă un părinte pentru a gestiona și preveni acest fenomen?

Părinții joacă un rol foarte important. Ei trebuie să cultive o relație deschisă cu copilul, să observe semnele timpurii de disconfort sau agresiune și să învețe cum să ofere educația necesară.

Învață despre efectele acestui fenomen și despre cum să ofere sprijin emoțional

Ca părinte, trebuie să te informezi despre ce este hărțuirea și cum îi afectează pe cei mici. Efectele includ anxietate, depresie sau scăderea stimei de sine. Pentru a preveni aceste consecințe, este important să ofere sprijin emoțional constant. De exemplu, pot încuraja copilul să vorbească despre sentimentele lui și să împărtășească experiențele trăite.

Cultivă o relație deschisă cu copilul

Explică ce este bullying-ul pe înțelesul copiilor și împărtășește exemple pentru a-l ajuta să înțeleagă situațiile dificile. Asigură-te că știe că poate veni la tine cu orice problemă, fără teama de a fi judecat.

Observă semnele din timp

Fii atent la schimbările de comportament: tristețea, retragerea, iritabilitatea, anxietatea etc. Discută cu profesorii sau alți părinți pentru a avea o imagine clară asupra situației copilului. Oferă sprijin imediat și stabilește strategii pentru a aborda problema.

Colaborează cu școala

Este important ca părinții să împărtășească detalii despre problemele copilului și să colaboreze cu școala pentru a găsi soluții personalizate. De exemplu, profesorii pot implementa programe de educație emoțională sau pot monitoriza comportamentul elevilor implicați.

Caută ajutor specializat

În unele cazuri, intervenția unui specialist este necesară pentru a gestiona efectele hărțuirii. Psihologii pot oferi sprijin emoțional atât copilului agresat, cât și celui care agresează. Ei pot lucra cu copilul pentru a dezvolta strategii de apărare și pentru a-și recâștiga încrederea în sine.

Ce poți face din punct de vedere legal, dacă cel mic este victima bullying-ului?

În situația în care copilul tău este victimă, există mai multe căi legale prin care poți interveni. Este important să documentezi incidentele și să cauți sprijin juridic pentru a proteja drepturile celui mic.

Sesizarea unității de învățământ sau mutarea la altă școală

Primul pas este să discuți cu reprezentanții școlii. Mulți părinți aleg să depună o sesizare oficială pentru a solicita măsuri împotriva agresorilor. Dacă instituția nu ia măsuri eficiente sau copilul continuă să fie în pericol, mutarea la o altă școală poate fi o soluție.

Contactarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC)

DGASPC poate interveni în cazurile grave, în special atunci când există abuz fizic. Părinții pot depune o sesizare detaliată despre situația copilului, iar instituția va evalua cazul și poate oferi consiliere, sprijin juridic sau alte servicii necesare.

Sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Dacă bullying-ul are la bază discriminarea, cum ar fi rasismul, sexismul sau alte forme de excludere, poți contacta CNCD. Victimele sau părinții pot depune o plângere, iar instituția va analiza situația și va aplica sancțiuni, dacă este cazul.

Apelarea la serviciile de urgență și poliție

În cazurile de violență fizică severă sau amenințări grave, este deosebit de important să contactezi poliția. Serviciile de urgență pot interveni rapid pentru a proteja copilul și pentru a investiga incidentele. Îți recomandăm să documentezi evenimentele și să ai martori pentru a sprijini procesul legal.

Factorii de risc

Anturajul, dinamica familială, mediul școlar și vulnerabilitățile emoționale pot influența comportamentul social al copiilor. De asemenea, părinții copiilor cu tulburare de spectru autist trebuie să fie mai atenți la semnalele de alarmă. Studiile arată că aproximativ 20% dintre copiii cu autism au fost frecvent victime ale acestui fenomen, comparativ cu 4,6% dintre copiii din grupul de control. În plus, 9-10% dintre copiii cu autism au fost implicați în tachinarea altora, față de 2,1% în grupul de control.

Anturajul

Un anturaj nepotrivit poate încuraja comportamentele agresive. Acest lucru se întâmplă în special în cazul adolescenților care încearcă să se integreze sau să câștige popularitate.

Familia

Copiii care cresc în familii conflictuale sau care nu primesc suficient sprijin emoțional pot manifesta agresivitate. De asemenea, lipsa supravegherii sau a unor modele pozitive de comportament poate contribui la dezvoltarea unor tendințe de hărțuire.

Școala

Mediul școlar poate influența apariția hărțuirii prin lipsa unor politici clare anti-bullying, ignorarea semnalelor de avertizare sau tolerarea comportamentelor agresive.

Factori emoționali

Timiditatea extremă sau dificultățile de gestionare a emoțiilor pot face copiii mai vulnerabili la acest fenomen. Agresorii pot manifesta o lipsă de empatie sau dificultăți în exprimarea emoțiilor pozitive. Totodată, copiii cu ADHD sunt mai predispuși să fie atât victime, cât și agresori, din cauze dificultăților în reglarea emoțională, a problemelor în relațiile cu colegii și a implicării reduse în activitățile școlare. ADHD-ul la copii poate duce la dificultăți în menținerea prieteniilor, iar cei mici pot manifesta comportamente impulsive, ceea ce îi face ținte ușoare pentru agresori sau îi poate determina să reacționeze agresiv.

Semne că un adolescent este victima bullying-ului

Atunci când devin victime ale hărțuirii, adolescenții pot deveni retrași, pot evita activitățile sociale sau pot manifesta schimbări bruște de comportament. Alte semne includ scăderea performanțelor școlare, izolarea sau stări frecvente de anxietate.

Efectele acestui fenomen

Acesta are efecte complexe, influențând sănătatea emoțională, relațiile sociale și dezvoltarea personală.

Asupra victimelor

Victimele pot experimenta anxietate, depresie și scăderea stimei de sine. În unele cazuri, hărțuirea poate duce la traume emoționale severe și poate afecta pe termen lung încrederea în sine și relațiile interpersonale.

Asupra copiilor care agresează

Agresorii riscă să dezvolte probleme comportamentale și să întâmpine dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase. Fără intervenție, pot manifesta un comportament antisocial în viața adultă.

Asupra copiilor care sunt spectatori

Spectatorii pot experimenta vinovăție, frică sau confuzie. În plus, pot deveni mai puțin empatici dacă hărțuirea este ignorată, ceea ce poate afecta viitorul lor comportament social.

Rolul psihologului

Psihologul oferă sprijin emoțional victimelor și poate ajuta agresorii să-și înțeleagă comportamentul. Poți face aici o programare la psihoterapie copii și adolescenți  pentru a reduce efectele negative ale acestui fenomen și pentru a preveni recidivele.

Cum poate terapia să ajute victimele?

Terapia oferă un spațiu sigur în care victimele pot să-și exprime emoțiile și să-și reconstruiască stima de sine. Terapia Neurofeedback poate fi foarte eficientă în această situație. Este vorba despre o metodă bazată pe monitorizarea activității cerebrale și antrenarea acesteia pentru un echilibru mai bun.

Cum poate terapia să ajute agresorii?

Psihologul îi poate învăța pe agresori să-și exprime emoțiile într-un mod sănătos și să dezvolte relații bazate pe respect. Intervenția timpurie este importantă pentru că poate preveni escaladarea comportamentelor agresive.

În concluzie, bullying-ul este un fenomen care poate avea efecte negative de lungă durată. Este important să înțelegi care sunt tipurile, să identifici semnelor de avertizare și să pui în aplicare metode de prevenire. Dacă te confrunți cu o astfel de situație, ia atitudine și programează o consultație la terapie.

Surse:

• ‌“Bullying: What Is It and How to Stop It.” Unicef, 2023, www.unicef.org/parenting/child-care/bullying. Accesat la 22 mai 2025.
• ‌Hwang, Soonjo, et al. “Autism Spectrum Disorder and School Bullying: Who Is the Victim? Who Is the Perpetrator?” Journal of Autism and Developmental Disorders, vol. 48, no. 1, 21 Sept. 2017, pp. 225–238, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5886362/, https://doi.org/10.1007/s10803-017-3285-z. Accesat la 22 mai 2025.
• Bong, Su Hyun, et al. “Bullying Perpetration and Victimization in Elementary School Students Diagnosed with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder.” Asian Journal of Psychiatry, vol. 62, 1 June 2021, pp. 102729–102729, www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1876201821001854, https://doi.org/10.1016/j.ajp.2021.102729. Accesat la 22 mai 2025.

Întrebări frecvente:

Ce tip de adolescenți riscă să devină agresori?

Adolescenții cu probleme de gestionare a emoțiilor, cu un istoric de violență în familie sau care caută validare prin dominare sunt mai predispuși să devină agresori. Lipsa empatiei și influența anturajului pot juca un rol important în dezvoltarea acestor comportamente.

Cum îmi pot da seama dacă micuțul meu este victimă?

Semnele includ retragerea socială, tristețea persistentă, refuzul de a merge la școală, scăderea performanțelor școlare, tulburările de somn sau lipsa apetitului.

De ce copiii nu cer ajutor?

Mulți copii nu cer ajutor din cauza fricii de repercusiuni, a rușinii sau a sentimentului că nu vor fi înțeleși. Unii pot crede că situația lor este fără soluție sau că cererea de ajutor i-ar face să pară slabi în fața celorlalți.

Este bullying-ul online la fel de grav ca cel fizic?

Da, cel online poate avea efecte la fel de grave pentru că este constant, poate implica o audiență mai mare și este greu de evitat.

Adulții pot deveni victime ale acestui fenomen?

Da, acest fenoment nu este limitat la copii sau adolescenți. Adulții pot deveni victime în familie, online sau la locul de muncă.

Există și bullying la locul de muncă?

Aceasta este o problemă des întâlnită. Include hărțuirea verbală, izolarea socială sau sabotarea activităților.

Ce poți face dacă ești martor la un incident de acest tip?

Dacă ești martor, încearcă să intervii într-un mod sigur, fie prin descurajarea agresorului, fie prin sprijinirea victimei. Raportează incidentul către autoritățile competente și încurajează măsurile de prevenire.

Ce să nu faci dacă copilul tău este victimă?

Nu minimiza problema și nu-i reproșa copilului că nu a reacționat „mai bine”. Evită să reacționezi impulsiv sau agresiv față de agresor. În schimb, oferă sprijin emoțional, asigură-l că nu este vina lui și caută soluții constructive.